Cei trei copii ai Mariei-Georgeta Constantinescu și ai inginerului agronom Ion Constantinescu: Emil, născut în 1939, Marina, născută în 1942 și Cristian, născut în 1946
„Într-una dintre multele vizite ale președintelui României în Statele Unite, James Wolfensohn, președintele Băncii Mondiale, a oferit un dineu, la el acasă, în onoarea lui Emil Constantinescu. Madeleine Albright și Zoe Petre s-au numărat printre invitații din acea seară. La masă, președintele României a fost așezat lângă o doamnă mai în vârstă, îngrozitor de slabă, îngrozitor de inteligentă. Era Jean Ann Smith, al optulea din cei nouă frați Kennedy. Inevitabil, conversația celor doi a alunecat spre tragediile care au lovit familia devenită un mit al epocii moderne. Puțini știu, dar moartea întâiului născut, Joseph Junior, în cel de-al Doilea Război Mondial, și asasinatele cărora le-au căzut victimă John și Robert, nu au fost primele drame pe care le-a trăit clanul Kennedy. Suferința pricinuită de handicapul lui Rosemary, al treilea dintre cei nouă copii, a fost îndelung ținută ascunsă, pentru a nu pericilita ambițiile politice pe care bătrânul Joe le nutrea pentru băieții lui. Rosemary și-a petrecut cea mai mare parte din viață la Saint Coletta School for Exceptional Children, în Wisconsin, și a constituit sursa de inspirație care a determinat-o pe Jean să fondeze VAS (Verry Special Art Committee), organizație pusă în slujba copiilor cu dizabilități mentale sau fizice. Nicicând nu a întâlnit Jean Kennedy-Smith, vorbind despre sora instituționalizată, o empatie mai mare decât cea arătată de Emil Constantinescu. Alături de fratele mai mic, Cristian, trăise aceeași dramă. Nu întâmplător, Palatul Cotroceni a fost prima instituție din România unde s-a construit o platformă înclinată pentru accesul cărucioarelor persoanelor defavorizate.”
