Maria Georgeta Constantinescu. Viața pe un tărâm nebulos, situat într-un punct firav de graniță între aventură, misiune și sacrificiu
„Maria-Georgeta Constantinescu, alintată Mimișor de bunicul Joseph de Brie, a abandonat fără regret studiul harpei la Conservatorul din București pentru a-și urma soțul pe un tărâm nebulos, situat într-un punct firav de graniță între aventură, misiune și sacrificiu. Femeii cu rădăcini franco-belgiene atmosfera patriarhală din satul basarabean Copanca i se părea cu adevărat fermecătoare. Primul ei copil, un băiat care va purta numele bunicului matern, s-a născut pe 19 noiembrie 1939, la ora 12.00. A fost botezat după datină, șase săptămâni mai târziu, la zece kilometri spre sud, în Mănăstirea “Noul Neamț” din Chițcani. Naș i-a fost Constantin Tomescu, decanul Facultății de Teologie din Chișinău, slujba a fost oficiată de preoții Valeriu Popovici și Vasile Țepordei.”
