Havel, acasă la Constantinescu

Vizita lui Vaclav Havel la București a ieșit din tiparele oficiale. Alături de Norina, Dragoș și Emil Constantinescu la reședința din strada Pangratti

„Vaclav Havel şi Emil Constantinescu erau cunoştinţe vechi şi preşedintele român a învăţat multe de la el. Îi lega o veritabilă prietenie încă din 1991, când Emil Constantinescu, aflat în capitala Cehoslovaciei într-un schimb de experienţă la Catedra de mineralogie a Universităţii Caroline, l-a întâlnit la o sesiune a Societăţii Praga, fondată de Havel. În 1994, când rectorul Emil Constantinescu îi decerna titlul de Doctor Honoris Causa al Universităţii din Bucureşti, Havel făcea, în excepţionalul său discurs de recepţie, o distincţie foarte clară între idealuri şi iluzii. La cinci ani după revoluţia de catifea de la Praga, Havel constatase că idealurile care au stat la temelia înlăturării regimului comunist au fost înlocuite de iluzii. „De iluzia calculului cinic, de iluzia câştigului de moment, de iluzia că totul în afară de creşterea dezvoltării materiale este o iluzie“. Şi, chiar dacă aceste iluzii îi erau complet străine, Havel cunoştea foarte bine ce înseamnă deziluzia. Trăise o asemenea deziluzie în 1993, când parlamentarii proveniţi din Forumul Civic – organizaţia înfiinţată de el în toamna lui 1989 – au refuzat să voteze realegerea lui ca preşedinte şi, fără voturile ex-comunistului Milos Zeman, nu ar fi ajuns primul preşedinte al Cehiei, după dezmembrarea Cehoslovaciei. Nu mă îndoiesc că şi experienţa lui Havel l-a ajutat pe Emil Constantinescu să depăşească foarte repede euforia succesului”.

Havel, acasă la Constantinescu

Havel, acasă la Constantinescu

Post navigation


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *