Categoria: Foto

„Străbunicul lui Emil Constantinescu s-a născut în 1854, la Uccle, astăzi cartier al capitalei belgiene și, după cum mărturisea el însuși, a fost mereu atras

„Stră-străbunicul lui Emil Constantinescu, fiul unui ofițer din Marina franceză, a venit în România, ca administrator al unei

„Micuțul Emil este fermecat de poveștile bunicii Marga. Nu sunt cu zmei și balauri. Nici cu Ilene Cosânzene și Feți-Frumoși care au trăit fericiți până la adânci

„Satulung este la fel ca orice sat transilvan. Case habsburgice austere, garduri înalte care nu te lasă să pătrunzi

„Ceva mai departe de strada principală din Satulung, la poalele dealului care îi aparţinea, şi-a înălţat o vilă impozantă unul dintre frații lui Neagoe Colceag,

„Ceva mai încolo de mormântul lui Nicolae Colceag, o altă cruce păstrează gravat omagiul adus de studenţii din Cluj

Marguerite de Bie și Emil Colceag. Pe spatele fotografiei, o caligrafie elegantă menționează: București, 1914 „Casa lui din Ploiești nu mai există, dar amintirea

„În casa vagon închiriată de familia Constantinescu la Pitești și-a găsit adăpost și baroana Marie von Artner,

Din moara lui Grigore Ion, bunicul lui Emil Constantinescu, a mai rămas o singură piatră. Fotografie realizată de preotul comunei Mischii, Ioan Micu „Satul Motoci

Smaranda Cumpănașu și fiul său, inginerul agronom Ion Constantinescu, în fața casei din Motoci „Neamul Ion  fusese destul de cuprins, soția lui Grigore,

„Timp de optsprezece ani, Smaranda Ion a purtat grija copiilor și a casei, dar în special a pogonului de pământ pe care guvernul Brătianu l-a dat printr-o lege specială văduvelor ţăranilor care

Părintele agriculturii româneşti, ministrul Gheorghe Ionescu-Sisești, acasă la tatăl lui Emil Constantinescu, inginerul agronom Ion

Ion Constantinescu, tatăl lui Emil Constantinescu, alături de familia sa din satul oltenesc Motoci. Povestea fraţilor Constantinescu este și povestea formării primei generaţii de intelectuali români

Maria Georgeta Constantinescu.  Viața pe un tărâm nebulos, situat într-un punct firav de graniță între aventură, misiune și sacrificiu „Maria-Georgeta

Maria-Georgeta și Ion Constantinescu la Tighina, în decembrie 1938 „Izolarea de la Copanca nu are nimic frustrant pentru Maria Constantinescu. Tighina e aproape,

Maria-Georgeta Constantinescu și fiul său, Emil Constantinescu. Pe spatele fotografiei este notat locul unde a fost

Străbunica Amélie Le Téo – De Bie. Bunica Marguerite De Bie – Colceag. Mama Maria Georgeta Colceag – Constantinescu. Mândru de asemenea ascendență, un băiețel care va deveni

Preotul Valeriu Popovici, bun prieten al familiei Constantinescu și cel care l-a botezat pe Emil, alături de fiica sa Magda, viitoare actriță a Teatrului Mic din București, și viitorul președinte al

Preotul Vasile Țepordei, scriitor și ziarist. După 1996, deşi depăşise 90 de ani, venea la Cotroceni să-l revadă pe acela al cărui botez fusese prima sa slujbă după hirotonisire: Emil Constantinescu „Vasile

Cei trei copii ai Mariei-Georgeta Constantinescu și ai inginerului agronom Ion Constantinescu: Emil, născut în 1939, Marina, născută în 1942 și Cristian,

1956. Emil Constantinescu, student la Facultatea de Drept din București, în faţa Universităţii, cu părinţii „Alegerea Facultății de Drept l-a ajutat pe Emil

Piața Universității. O experienţă morală extraordinară, care a scurtat drumul spre democraţie Emil Constantinescu vorbind manifestanţilor din balconul Universităţii

Societatea civilă abia înfiripată în Piața Universității a răspuns politicii de instaurare a fricii prin Solidaritatea Universitară și Alianța Civică

București, 21 septembrie 1992. Corneliu Coposu și Emil Constantinescu la mitingul

14 noiembrie 1995. Corneliu Coposu este condus pe ultimul drum de surorile Rodica și Flavia, Regina Ana, Principesa

8 septembrie 1996. Emil Constantinescu, Ion Diaconescu, Ion Raţiu, Victor Ciorbea și Călin Popescu-Tăriceanu lansează

The Times: „Românii l-au ales ieri pe Emil Constantinescu drept președinte, în locul lui Ion Iliescu, punând astfel capăt monopolului puterii deținut de foștii comuniști de la revoluția din 1989. Zeci

29 noiembrie 1996. Cu mâna pe Biblie, președintele ales depune jurământul în Parlamentul României „În ceasul de

Întâlnirea de la Palatul Elysée cu Jaques Chirac, președintele Franței, se încheie cu promisiunea că Franța va deveni avocatul României pentru admiterea în NATO.

7 februarie 1997, Bonn. Întâlnire cu Helmuth Köhl, cancelarul Germaniei, pentru susţinerea admiterii în NATO „«Problema României» le produsese o

11 iulie 1997. Au venit americanii! Bill Clinton și Emil Constantinescu lansează Parteneriatul strategic româno-american în Piața Universității „Cel care a deschis

Un sistem de alianțe regionale bine pus la punct. Suleyman Demirel, Emil Constantinescu și Petăr Stoianov se întâlnesc la Sinaia, la 3 noiembrie 1999, la

Proiecte economice și culturale pentru mileniul III. Eduard Șevarnadze și Emil Constantinescu s-au numărat printre inițiatorii renașterii „Drumului Mătăsii” „Cei doi președinți pun la cale, în

15 iulie 1998. Discurs în Congresul American, onoare rezervată doar

Iulie 1997, vizită de stat în SUA. Emil Constantinescu și Bill Clinton discută despre Parteneriatul Strategic și securitatea regională „În afara minutelor

4 mai 1999. Tony Blair vine la București și anunță sprijinul Marii Britanii pentru începerea negocierilor de integrare a României în Uniunea Europeană „Prima

Summit OSCE la Istanbul (18-19 noiembrie 1999). Bill, Jaques și Emil „Fotografia de familie de la debutul reuniunii OSCE de la Istanbul îl surprinde

Summit la Helsinki și o decizie istorică: România începe negocierile de integrare în Uniunea Europeană „În 1998, la Summit-ul Uniunii Europene de la Viena, când Jaques Chirac uzase de dreptul său

În casa Elisabetei Rizea: Calinic, episcop de Argeş, Emil Constantinescu, președintele României, Nicolae Noica, ministrul Lucrărilor Publice și Amenajării

Vizita lui Vaclav Havel la București a ieșit din tiparele oficiale. Alături de Norina, Dragoș și Emil Constantinescu la reședința din strada Pangratti „Vaclav

„22 mai 2011, Budva, Muntenegru. În cel mai vechi oraş de pe coasta Adriaticii, fondat cu 500 de ani înainte de Christos,